Cum a ajuns satul pescăresc Sfântu Gheorghe un simplu ținut în bătaia vânturilor. Are cea mai lungă plajă din România

Pentru asta este nevoie de implicare la nivel înalt, câtă vreme fondurile europene au fost accesate, în mare parte, doar pentru ridicarea unor pensiuni.

Este adevărat că şi războiul din Ucraina ține oamenii la distanţă, însă viziunea care ar putea transforma bogăţia naturală a Deltei într-un brand de ţară ne-a lipsit întotdeauna.

Inspectorul Pro vă arată cum neputinţa statului a făcut ca acest colţ de rai să ajungă, de-a lungul timpului, un simplu ținut în bătaia vânturilor.

Sfântu Gheorghe este singurul sat pescăresc din Deltă unde poţi să vezi cum Dunărea se întâlneşte cu Marea.

Are cea mai lungă plajă din România, aproape 30 de kilometri. Şi un tărâm sălbatic, în care omul îşi face simţită prezenţa din ce în ce mai mult. Pe uliţe, încă e nisip, din cel mai fin, şi nu asfalt, iar casele sunt majoritatea tradițioanale.

Se ajunge aici doar pe apă, de la Murighiol sau Tulcea. O călătorie cu ambarcaţiunile rapide durează aproximativ o oră şi costă 60 de lei. Există şi varianta ieftină, cu vaporul statului, dar durata călătoriei devine 4 ore. Oricine ajunge în Sfântu Gheorghe se duce mai întâi să vadă plaja.

Drumul e plin de gropi şi zdruncinăturile te fac să te resimţi. Primăria ar fi putut să le niveleze, dar n-a făcut asta.

Roţile mari ale tractoarelor şi maşinile de teren, care transportă turiştii în zona protejată, nu fac altceva decât să adâncească gropile. Mai mulţi localnici şi-au cumpărat triciclete electice şi transportă cu ele bagajele călătorilor, sau comenzile pentru mâncare. Pentru a le conduce, nu e nevoie de permis. Alţii folosesc ATV-uri.

Am mers să-l căutăm pe primar, să ne explice cum funcţionează transportul local. Valentin Sidorencu conduce comunitatea de 15 ani.

Reporter: Câte persoane sunt autorizate?

Valentin Sidorencu, primarul din Sfântu Gheorghe: ”Sunt patru societăți. Eu zic că sunt multe, dar...Sunt primul care am dat o hotărâre de Consiliu Local și am interzis accesul mașinilor pe toate drumurile din localitate. Cu toate că a fost ilegal, am dat-o! Era legal, în momentul acela, până când a atacat-o prefectul. N-am putut să fac mai mult, pentru că legea permite, pe drumurile publice, să circule cu orice gen de autovehicule."

Sfântu Gheorghe supravieţuieşte din turismul de vară. În august e cel mai plin. Peste 70 de mii de vizitatori au fost înregistraţi doar în pensiunile autorizate. Cifra nu îi include însă pe cei cazaţi la negru. Mai mulţi foşti guvernatori ai Deltei au declarat că turismul nefiscalizat atinge în zonă procentul uriaş de 80%.

Valentin Sidorencu, primarul din Sfântu Gheorghe: "Numărul de turişti care vin în localitate, din punctul meu de vedere, nu poate fi mărit. El poate fi mărit ca şi calitate”.

Valentin Sidorenco ne dezvăluie că nu e uşor să fii primar într-un colţ de rai. Susţine că în toţi aceşti 15 ani a fost supus la presiuni teribile din partea unor dezvoltatori imobiliari, care ar fi pus ochii pe terenurile valoroase. Ne-a şi arătat un astfel de loc, aflat chiar pe malul Dunării, unde primarul mărturiseşte că ar fi făcut plantîri ca să scape de favoruri.

Şi astfel Sfântu Gheorghe reuşeşte să se păstreze autentic. Este singurul sat pescăresc din Deltă unde, în fiecare vară, acostează şi nave de croazieră. Cam 40 pe an, cu turişti veniţi din toată lumea. Nava Amadeus a ajuns în port când eram şi noi acolo.

Înainte de acostare, nava a făcut un ocol spre Mare. Senzaţia de a te vărsa odată cu Dunărea în Marea Neagră face parte din conceptul turistic.

Din păcate însă, turiştii nu coboară prin sat, pentru că nu există circuite şi nici obiective de vizitat. Nu mănâncă în restaurantele noastre şi, prin urmare, singurii bani care rămân pe plan local sunt cei plătiţi pentru călătoria prin Delta. Alin este organizatorul.

Alin Ionescu, antreprenor: ”Navele de croazieră Amadeus au fost singurele nave care au deschis această destinaţie, la Sfântu Gheorghe. Turiştii abia aşteaptă să ajungă aici ţinând cont că este inima Deltei".

Aceştia sunt conduşi direct să vadă natura sălbatică, aproape dispărută în Europa. Nimeni nu urcă în barcă fără vestă de salvare. 

Pe traseu se merge încet, cu motorul la relanti, spre deosebire de alte ambarcaţiuni, care nu respectă viteza pe canale.

Aici, România a avut cea mai mare cherhana. A funcţionat pe vremea comuniştilor. Aici, ajungea sturionul şi se colecta inclusiv caviar… Acum, totul este o ruină.

Cu această imagine se încheie vacanţa străinilor pe canalele Dunării. Şi, din păcate, odată cu ea şi aproape toate croazierele din anul acesta. Excursiile s-au anulat pe bandă rulantă, după ce bombardamentele ruseşti din Ucraina s-au apropiat periculos de mult de malul românesc.

Reprezentanţii mai multor agenţii de turism au transmis către Inspectorul PRO că nicio companie străină nu îşi mai asumă acum riscul să vină cu vizitatori la Sfântu Gheorghe.