De ce nu cer românii ajutor și ce înseamnă, de fapt, tratamentul depresiei. Psihiatru: Nu pedepsim, ci ajutăm

Această patologie nu este doar o simplă tristețe, ci o stare care poate afecta somnul, pofta de mâncare, energia și chiar dorința de a trăi. Un psihoterapeut te ajută să înțelegi ce simți și de ce, și te învață cum să faci față mai bine problemelor din viața ta.

Dr. Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru: „Eu, ca psihoterapeut și psihiatru, cumva consider că apariția ideației de suicid ar trebui să fie un semn că nu este suficient procesul de psihoterapie și că acea persoană ar trebui să meargă și la un psihiatru. Psihiatrul pune diagnostic și este acolo să ajute, să ușureze suferința și să faciliteze revenirea din depresie”.

Cât de importantă e, în cât de important este acest pas de a merge la psihiatru și dacă oamenilor, în general, le este ușor sau greu să îl facă?

Dr. Gabriella Bondoc: „Din punctul meu de vedere, cumva, psihiatrii sunt oameni pe care eu îi cunosc personal, pe care eu îi apreciez, oameni – dacă vreți – prietenoși și calzi, oameni care sunt acolo să ajute atât la identificarea diagnosticului, cât și la stabilirea unui plan de tratament. Noi, ca psihiatri, nu suntem puși acolo să pedepsim, să rușinăm sau doar să diagnosticăm „nebunie”. Suntem acolo să ajutăm ieșirea din suferință și să observăm ce fel de intervenție are omul respectiv.

Pastilele nu sunt obligatorii, cel puțin pentru zona de tulburări de anxietate și depresie, decât de la un anumit nivel de gravitate încolo și ține și de alegerea pacientului nostru. Dar accesul la psihiatru ar trebui să fie un semn de normalitate. Mergem, ne punem un diagnostic și stabilim, împreună cu un medic prietenos, ce formă de tratament este cea mai utilă. Depresia este o tulburare reală, nu e un moft, nu e o slăbiciune”.

Anxietate și depresie. Care sunt limitele acestora, se întrepătrund?

Dr. Gabriella Bondoc: „Cu siguranță, se poate trece și se pot întrepătrunde. În momentul în care stresul este prelungit, cu siguranță vom avea o scădere a neurotransmițătorilor care ne mențin starea de bine și viziunea optimistă asupra vieții. Începe să se simtă această scădere de serotonină, apar simptome de anxietate. Însă prelungirea unei stări de stres, prelungirea unei stări de suferință, poate să ducă rapid la alunecarea de la anxietate la depresie. Cu siguranță, depresia poate să apară și fără semne de anxietate, și de obicei, când apare fără semne de anxietate, poate să fie chiar mai severă de atât. Vorbim de acea depresie cu „zăcut la pat”, cu lipsă de energie completă, cu minte goală, și vorbim de implicarea și a altor neurotransmițători, nu doar a serotoninei, în aceste cazuri”.

Cât de important este ca pacientul să fie sincer atunci când merge la psihoterapeut?

Dr. Gabriella Bondoc: „Depresia este o tulburare biopsihosocială. Se poate întâmpla oricui, duce la idei de suicid și la idei delirante chimic, dă un proces chimic care are loc la nivel cerebral. Trebuie să fim sinceri, pentru că fără astfel de sinceritate, omul din fața noastră, ca psihoterapeut, nu poate să ne trateze eficient și poate fi foarte periculos pentru noi. Nu avem de ce să ne fie rușine, fiindcă alunecarea către idei de suicid sau către idei delirante nu este un semn de slăbiciune, ci un proces chimic – ca și cum mi-ar fi rușine că mi-a crescut tensiunea sau că am un episod de hipoglicemie”.

Când se poate întrerupe clauza de confidențialitate? Avem un protocol în România în acest sens?

Dr. Gabriella Bondoc: „Din păcate, nu avem o astfel de obligație și aici insist, cumva, să ne aliniem cumva standardelor internaționale, acolo unde există clasificate clar condițiile întreruperii confidențialității. Din punctul meu de vedere – și la noi, în clinică, avem aceste reguli stipulate – în momentul semnării contractului, există 3 situații în care confidențialitatea se consideră a fi anulată: în momentul în care eu cred, ca profesionist, că există riscul semnificativ să ai o tentativă de suicid, în momentul în care există riscul să faci rău unei alte persoane și în momentul în care nu mai ai cu realitatea și treci prin elemente psihotice. Atunci când semnez contractul de psihoterapie, ar trebui să dau și numărul de telefon al unei persoane de urgență, pe care psihoterapeutul sau psihiatrul să o eze în aceste 3 cazuri, pentru că, sigur, și noi putem să chemăm salvarea în aceste situații și putem anunța direct poliția, dar și persoana de urgență ne poate ajuta, pentru că scopul nu este să pedepsim. Scopul este să urgentăm mersul la tratament”.