Ce pică la BAC la Geografie în 2025. Subiecte, programa și modele pentru Bacalaureat
Examenul de Bacalaureat reprezintă un moment-cheie în parcursul academic al fiecărui elev, iar proba la alegere, cum este cea de Geografie, necesită o pregătire temeinică.
Pentru anul 2025, este esențial ca elevii să cunoască în detaliu ce subiecte pot apărea la BAC.
Pentru o pregătire teminică, elevii trebuie să cunoască care este programa oficială aprobată de Ministerul Educației și cum arată modelele de subiecte conforme cu cerințele actuale.
Bacalaureat 2025. Când are loc proba la Geografie
Elevii claselor a XII-a vor susține, în data de 13 iunie 2025, proba la alegere a profilului și specializării, parte din examenul național de Bacalaureat. Cei care au optat pentru disciplina Georgrafie vor susține examenul vineri.
Istorie pentru cei de la profilul uman.
Proba scrisă la alegere, în funcție de profil și specializare, va avea loc vineri, 13 iunie 2025. Elevii pot opta pentru una dintre următoarele discipline: Geografie, Sociologie.
Programa la Geografie BAC 2025
Examenul de Bacalaureat la Geografie evaluează o serie de competențe esențiale, printre care se numără utilizarea corectă a limbajului de specialitate, localizarea și recunoașterea elementelor geografice fizice și umane pe hartă, explicarea proceselor naturale, interpretarea datelor statistice și a reprezentărilor grafice, precum și realizarea de analize comparative între regiunile Europei și ale României.
Un alt aspect important îl reprezintă abilitatea elevilor de a face conexiuni între mediul natural și cel uman, de a extrage și procesa informații din surse diverse și de a aplica aceste cunoștințe în rezolvarea unor situații geografice concrete.
Programa pentru Bacalaureat este organizată în două mari capitole: „Europa și România – Elemente geografice fundamentale” și „Elemente de geografie umană ale Europei și României”.
Prima secțiune acoperă componentele fizico-geografice majore, precum:
- Configurația spațiului românesc și european
- Relieful (treptele, formele și unitățile majore)
- Clima (factori, elemente climatice, zonare)
- Rețeaua hidrografică, cu accent pe Dunăre și Marea Neagră
- Învelișul biopedogeografic
- Resursele naturale
Cea de-a doua secțiune este dedicată geografiei umane și abordează:
- Structura politică a Europei
- Poziția și rolul României în context european
- Aspecte demografice ale populației
- Organizarea urbană
- Activitățile economice și infrastructura de transport
- Țările vecine României
Această structură oferă elevilor o imagine de ansamblu asupra geografiei, încurajând o înțelegere profundă atât a componentelor fizice, cât și a celor umane. Accentul cade pe dezvoltarea gândirii critice, pe realizarea de conexiuni între fenomene și pe aplicarea practică a cunoștințelor în contexte reale.
Examenul nu testează doar reproducerea informațiilor învățate, ci și capacitatea elevilor de a le interpreta, analiza și utiliza în mod integrat. Sunt necesare competențe de lectură și interpretare a hărților, graficelor și tabelelor statistice, precum și abilitatea de a explica procese geografice complexe și de a face comparații relevante între spații geografice distincte.
Plan de studiu - ce trebuie să înveți pentru BAC-ul la Geografie
Pentru a obține un rezultat cât mai bun la examenul de Bacalaureat, este esențial ca elevii care au ales Geografia ca probă la alegere să parcurgă în detaliu programa oficială aprobată de Ministerul Educației. Programa pentru BAC Geografie 2025 acoperă atât aspecte fizico-geografice, cât și elemente de geografie umană, concentrându-se pe spațiul european și românesc.
Pentru o pregătire eficientă, împarte materia pe tematici și planifică studierea în funcție de program. Fă hărți mentale și comparații între regiunile geografice. Exersează cu hărți, grafice și tabele statistice. Folosește modele de subiecte oficiale pentru antrenament.
Europa și România – Elemente geografice fundamentale
Această secțiune vizează cunoașterea principalelor caracteristici ale mediului natural din România și Europa. Temele importante sunt:
- Configurația spațiului geografic românesc și european
- Relieful: treptele de relief, formele și unitățile majore
- Clima: factorii genetici, elementele climatice, zonarea climatică
- Hidrografia: principalele râuri și fluvii, accent pe Dunăre și Marea Neagră
- Învelișul biopedogeografic
- Resursele naturale
Elemente de geografie umană
Această parte a programei se concentrează pe aspectele sociale, economice și politice ale Europei și României:
- Harta politică a Europei
- Poziția României în Europa și în lume
- Populația: distribuție, structuri și dinamica geodemografică
- Organizarea urbană: sisteme de orașe
- Activitățile economice majore și infrastructura de transport
- Țările vecine României
România și Uniunea Europeană
Candidații trebuie să cunoască detalii despre relația dintre România și UE:
- Procesul de formare și extindere a Uniunii Europene
- Caracteristici geografice, politice și economice ale UE
- Statele membre: privire de ansamblu și detalii despre Franța, Germania, Italia, Spania, Grecia etc.
- Oportunități geografice ale României în context european
- Interdependențe geografice, economice și culturale România – UE
- Problema energiei în UE și în România
Regiuni geografice din Europa și România
Este importantă cunoașterea specificului regional:
- Caracteristici ale principalelor regiuni geografice
- Studiu de caz: Carpații – relieful, resursele, potențialul economic și turistic
Probleme globale și Europa în lumea contemporană
Această temă ajută elevii să înțeleagă rolul Europei în dinamica mondială:
- Problemele fundamentale ale lumii actuale
- Rolul Europei în construirea lumii contemporane
- Uniunea Europeană și ansamblurile economice și geopolitice globale
- Globalizare și internaționalizare – perspectiva europeană
- Viitorul Europei, al UE și al României în context global
Structura subiectelor la Geografie
Examenul de Bacalaureat la Geografie este împărțit în trei subiecte distincte, fiecare vizând competențe diferite.
Subiectele I și II constau în itemi obiectivi, de tip grilă. Elevii vor trebui să identifice localități, state sau alte elemente geografice pe o hartă reprezentată grafic pe foaia de examen și să selecteze răspunsul corect din patru variante posibile.
Subiectul al III-lea include cerințe care presupun redactarea de răspunsuri libere. Candidații vor trebui să rezolve exerciții aplicative, să interpreteze informații geografice și să argumenteze fenomene sau relații specifice.
Ce pică la BAC la Geografie în 2025
Examenul de Bacalaureat la Geografie din 2025 se bazează integral pe conținuturile studiate în timpul anilor de liceu, conform programei aprobate de Ministerul Educației. Elevii care au ales această disciplină ca probă la alegere vor susține un test care evaluează atât cunoștințele teoretice, cât și capacitatea de interpretare și aplicare a informațiilor geografice în contexte concrete.
1. Spaţiul românesc şi spaţiul european
2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:
• relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief)
• clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)
• hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră
• învelişul biopedogeografic
• resursele naturale
3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României
• harta politică a Europei; România ca stat al Europei
• populaţia şi caracteristicile ei geodemografice
• sistemul de oraşe al Europei
• activităţile economice – caracteristici generale
• sisteme de transport
4. Mediu înconjurător şi peisaje
5. Regiuni geografice în Europa şi în România:
• caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România
• studiu de caz al unei regiuni geografice – Carpaţii
6. Ţările vecine României
ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ
1. Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene
2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene
3. Statele Uniunii Europene:
• privire generală şi sintetică
• Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria
4. România ca parte a Uniunii Europene:
• oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană
• România şi ţările Uniunii Europene – interdependenţe geografice, economice şi culturale
5. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România
EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ
1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane
2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane
3. Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane
4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană
5. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane în următoarele decenii
Sfaturi de pregătire pentru examenul de Bacalaureat
Pregătirea pentru examenul de Bacalaureat necesită o abordare echilibrată, structurată și susținută în timp. În primul rând, este esențial să cunoști bine programa aferentă fiecărei discipline, astfel încât să îți poți organiza învățarea în mod eficient. Împarte materia pe unități și stabilește un program de studiu săptămânal, alternând perioadele de învățare cu pauze scurte pentru a evita suprasolicitarea. Revizuirea constantă și recapitularile periodice sunt cheia pentru consolidarea informațiilor.
Utilizează resurse variate: manuale, culegeri, teste de antrenament și modele de subiecte din anii anteriori. Exersează cu cronometru pentru a te obișnui cu gestionarea timpului în timpul examenului. Este important să înțelegi cerințele, nu doar să memorezi răspunsuri. La materiile teoretice, încearcă să explici conceptele cu propriile cuvinte, iar la cele aplicative, antrenează-ți logica și capacitatea de analiză.
Nu neglija odihna, alimentația echilibrată și mișcarea fizică – toate contribuie la menținerea concentrării și a unui tonus mental bun. În ultimele zile dinaintea examenului, axează-te pe recapitulări și evită acumularea de informații noi. Abordarea calmă și încrezătoare este la fel de importantă ca pregătirea propriu-zisă.
Subiectele de la Geografie din anii trecuți
Calendar Bacalaureat 2025 - sesiunea de vară
- 16 – 20 decembrie 2024: Înscrierea candidaților pentru susținerea probelor A, B, C, D din cadrul examenului național de bacalaureat – 2025
- 27-29 ianuarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
- 29-31 ianuarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
- 3-5 februarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
- 5-7 februarie 2025: Evaluarea competențelor digitale – proba D
- 30 mai – 4 iunie 2025: Susținerea probelor A, B, C, D pentru elevii beneficiari ai unor burse de studiu în străinătate
- 2-6 iunie 2025: Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen
- 6 iunie 2025: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
- 10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă
- 11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă
- 13 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă
- 16 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă
- 20 iunie 2025: Afișarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 23-24 iunie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 30 iunie 2025: Afișarea rezultatelor finale
