Economistul-șef al BNR: Politicienii reinventează roata pentru a reduce deficitul. Statul de la care România se poate inspira

Economistul șef al BNR a criticat măsurile „originale” propuse de partidele care poartă negocieri pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale și a făcut o comprație între România și Polonia în ceea ce privește regimul fiscal într-un articol de opinie.

Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, a vorbit despre „soluțiile originale” ca taxa de solidaritate sau taxa pe tranzacții financiar-bancare propuse pentru reducerea deficitului bugetar. Acesta consideră că acestea nu au fost testate suficient în alte state UE și că „nu fac decât să enerveze sectoarele și grupurile sociale cărora li se aplică”.

Oficialul mai critică și faptul că în ultimii ani guvernanții nu au asigurat o predictibilitate a sistemului fiscal. Mai exact în decursul a doar opt ani, 2015-2023, au avut loc 554 modificări în codurile de taxe și impozite prin 107 legi sau ordonanțe de urgență. Soluția propusă în acest caz este una simplă: copierea unui sistem fiscal folosit de un alt stat post-comunist care are succes, mai exact Polonia.

Polonia, o inspirație pentru regimul fiscal din România

În ceea ce privește Polonia, Lazea argumentează că evoluțiile macroeconomice ale României și Poloniei sunt relativ asemănătoare, diferențele majore fiind vizibile la capitolul colectării de taxe și impozite.

Guvernul de la Varșovia are la dispoziție venituri de 42% din PIB și cheltuieli de 48% , asta în timp ce la București rata de colectare e de 33%, dar cheltuielile se ridică la 42% din PIB.

Capacitatea fiscală mai mare a statului polonez explică, printre altele, susține Lazea, de ce:

• Polonia este stat membru al OECD, în timp ce România încă nu este;
• Polonia își permite cheltuieli de apărare de peste 4% din PIB, iar România de-abia trece de 2% din PIB;
• Polonia se bucură de un rating de A- din partea agențiilor Standars & Poors și Fitch, cu trei trepte peste ratingul BBB- atribuit României etc.

Cum poate fi explicată capacitatea Poloniei de a strange mai multe taxe?

„Din punct de vedere structural și cultural, diferența de capacitate fiscală dintre Polonia și România se poate explica prin aceea că acolo contractul social nescris dintre cetățeni și stat funcționează în dublu sens mult mai bine: cetățenii sunt de acord să plătească sume mai mari către buget din veniturile proprii, conștienți fiind că și statul va furniza servicii sociale mai multe și mai de calitate. Dar aceasta ține de educația de bază, primită din familie și din școală, a tuturor celor implicați”, notează Valentin Lazea.

Valentin Lazea: România are un regim fiscal blând

În plus, acesta subliniază că România strânge mai puține taxe și impozite la buget, asta deși regimul fiscal „este departe de a fi excesiv”, fiind mai „blând” cu capitalul, munca sau consumul de bunuri și servicii.

„În ce privește impozitul pe profit, cota standard a acestuia este de 19% în Polonia, față de 16% în România. Impozitul pe salarii este de 12% în Polonia pentru salariile mici, dar 32% pentru salariile ce depășesc 10.000 zloți/lună, comparativ cu 10% pentru toate salariile din România. Dividendele sunt taxate cu 19% în Polonia fără deduceri, și cu doar 10% (sau mai puțin) în România. Contribuțiile sociale totale (angajat + angajator) sunt de 43% în Polonia, față de 37,75% în România. Cea mai importantă taxă pe consum, TVA, are cota standard de 23% în Polonia, față de 19% în România”, arată economistul șef al BNR.

„La final, o constatare: taxa de solidaritate, care este astăzi printre propuneri, nu este altceva decât impozitul progresiv, cu un alt nume. Dacă pentru urechile românilor taxa de solidaritate sună mai bine decât impozitul progresiv, este în regulă. Să ne amintim că, într-o formă sau alta, el există în cele mai liberale economii, inclusiv în Mare Britanie din 1842 și în SUA din 1862”, adaugă Lezea.